InFocus Moisei — Asociația RoSfera

#Moisei #RoSferaMoisei, #infocusMoisei

infocus ROSFERA @ Moisei

Baia Mare ca spațiu

Localitate în Maramureș.

1365 (2 februarie) este anul identificat de Coriolan Suciu (în Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967, vol. I, p. 405) ca fiind prima dată în care Moisei apare în documente (o diplomă menționată și de Ioan Mihalyi de Apșa) sub numele Moyse.

”Moiseiu, Moisei, u. Majszin, Mojszen, r. Vișeu: 1365 Moyse, 1450 Mayze, 1453 keneziatus Moyzey, 1465 dominium Mayzen, 1468 nobilitas de Moyzen, 1495 Mayzyn (Belay 175), 1828, 1851 Mojszen Moiszey (Nagy I 197), Fenyes), 1913 Mojszen (H.).”

Moisei azi
Moisei în trecut

Diploma care este primul document care atestă localitatea Moisei, cu data 2 februarie 1365, reprodusă de Ioan Mihalyi de Apșa în cartea Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, la pagina 56.

”1365. 2. Februariu. Regele Ludovic dăruesce voivodului Maramureșan lui Balk fiul lui Sas și fraților sei Drag,. Dragomer și Stefan in recompensa servițiilor moșia Cuhea cu pertinențiile sale: Jeud Bachkov, ambele Vișae, Moyseni, Borșa si ambele Seliște, confiscate dela Bogdan voda eșit la Moldova și cădut sub nota de infidelitate.”

În diploma din 29 iunie 1453, Moisei apare denumit ”Kenesiatul din Moiseni”, reprodusă de Ioan Mihalyi de Apșa în cartea Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, la pagina 369.

”1453. 29. Juni.Cluș. Joan din Huniad Comite perpetuu din Bistrițin. Căpitan suprem in Ungaria dăruesce Kenesiatul din Moiseni lui Michail și ambilor Joani fiii lui Grad, lui Juga, Radul, Iwan Zay Mayy fiii lui Vlad din Selisce și lui Georgiu Grad, de orece primise informațiune sigură că Kenesiatul e al lor și nu al lui Michail din Dolha cui l`a fost dăruit.”

evenimente determinante

Locuitorii din Moisei

*Numele care apar în această listă sunt publicate în diverse cărți/ publicații/ website-uri sau persoanele prezentate pe www.rosfera.ro au deja o activitate publică ori au acceptat ca aceaste informații să fie redate aici.

elemente de identitate
#identitatedeneam & arborele familiei (răspunde la întrebarea #cinesunteu?)

(click pe + sau - pentru a desfășura sau restrânge conținutul reperelor)

(familia) COMAN

în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).

Vezi Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 370

”S’a publicat prin com Jos. Teleky: Hunyadiak kora t. X. p. 395. Din Moiseni și-au produs nobilitatea in anul 1752 familiele Coman (1548.) Hozsda (1548.) in anii 1763-1768. familia Vlașin (1469.)”

Într-o notă la o diplomă din 23 februarie 1468, Ioan Mihalyi de Apşa (în Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 486) pomenește - în 1548 - membri ai familiei Coman ca stăpâni ai moșiei Moiseni: Ioan, Șimon și Cosma Coman.

„lui Ioan, Şimon şi Cosma Coman al căror strănepoţi o stăpânesc şi astăzi”

În diploma scrisă în română din 24 mai 1593 apar Coman Dan şi Coman Ilieş printre ”24 bărbaţi nobili de atunci”(în Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 638) .

„1593. 24. Mai. Litere de impărțire prin care moșiele remase după Pop Lazar din Budesci se impărțescu in trei astfeliu, ca lui Grigorie Pop i-a venit partea in Lăpușul de sus, er moșiele din Rogoz, Budesci, Vișeu, Moiseni și Borșa se impărțescu in doue intre Tămaș Pop și cumnatul seu Mihai Dumitru bărbatul Mariei Pop, pentru că acestii au petrecut bătrinii și au purtat procese pentru aceste moșie. La invoirea au fost de facia 24 bărbați nobili de atunci”

Alexandru Filipașcu menționează, după 1658, membri ai familiei Coman răspândiți chiar și în Moldova, dar și în: Dej, Lăpușul Unguresc, Solnocul interior, Hotin, Telciu, Bărgău, Medieşul Aurit, Vișeul de Sus și Vișeul de Jos, Cuhea, Dragomirești, Sarasău, Săliște, Săcel.

Tit Bud, în lucrarea Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş : din timpurile vechi până în anul 1911, amintește că erau două biserici în Moisei, arse de tătari în 1717, una dintre ele fiind a familiei Coman.

”A avut doaue biserici de lemn devastate ambele de tătari în 1717. Biserica din sus a fost a familiei Vlonga, cea d:n jos a familiei Pop Coman.”

O mărturie din 9 iulie 1750 este scrisă pe o Cazanie despre Coman Ionaș (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, pp. 136-137

„Coman Ionaş și a părinţilor, şi a moşilor lor, şi au numit la sfânta beserică în Călineşti, în eraşul Cosoului, în varmega Maramureşului, la beserica cea bătrână, în mijlocul satului, în zilele înălţatei Creese Marie-Terezii, şi fiind episcop în Muncaci Manuil şi Vicariesul Maramorisului Adrei Bacensco şi jurat Rednic Nicoară. Iară cine o va lua din sfânta beserică să fie globit şi afurisit de sfinţii părinţi 318 de la Nichei, cî aceste omini n-au rămas nimă dintr-înșii, ce această să le fie pomană în veci amin. Scris-am eu popa Filip, anu Dm 1750, mţa Iulia 9. Iară preţul cărţiei douăzeci de florinţi: într-atâta e luat.”

- Preoți din familia Coman menționați de Tit Bud în Moisei: 1763-1768: Nicolau Koman şi Mihail Koman, în 1791: Coman Pantelimon, 1844-1878: Andreiu Coman, 1902: Ioan Coman, 1905: Alexandru Coman

O mărturie din decembrie 1768 este scrisă pe o Evanghelie cumpărată de Coman Popa Simion și soția lui, Mihali Palaghie, pentru biserica din Moisei de Jos (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, pp. 136-137

„Această sntă Evanghelie au cumpărat-o Coman Popa Simion din Moisei, a cinstiţi… varmeai Maramoroşului assesoru, cu jurăuntu, cu soaţa sa Mihali Palaghie, în lauda lui Dumnezeu şi cinste Propodobuîi Maici Paraschevii, a cui preznuire se sfârşeşte în biserica aceasta Moiseiului, pântru ertarea păcatelor sale, aşeşdere moşilor, părinţiloru şi fraţiloru, în anul de la Naştere Mesii Htosu 1768, Decemvria”.

O mărturie din mai 1778 este scrisă pe un pomelnic dat de Coman Vlonga Ştefan (redat de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137

„1778, luna lui mai, 22 de zile, s-au scris prin cheltuiala lui Coman Vlonga Ştefan, de Voiţa Filip compectorul şi dascălu în Moiseiu”.

O mărturie din decembrie 1782 este scrisă pe un Mineiu cumpărat de Coman Hojda, popa Timotei, cu soaţa sa, Coman Pop Ileană, pentru biserica din Moisei de Jos (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137

„Această carte Mineiu o au cumpărat Coman Hojda, popa Timotei, cu soaţa sa, Coman Pop Ileană, fata lui Coman Pop Istrate a lui Gheiorghiţă, ca să le fie pomană la beserica Moiseiului-din-jos, în anul 1782”.

Întemeierea mănăstirii de la Moisei se datorează lui Moise Coman și soției sale, iar de la numele acestui Moise provine și denumirea localității - Tit Bud, în lucrarea Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş, p. 87-91_._

”Moise Coman şi soţia sa au avut avere mare, au fost oameni avuţi, şi au făcut mult bine bisericelor si săracilor, ’foţi îi binecuvântau şi după numele lui de Moise, au numit şi satul Moiseiu.”

- Ioan HOJDA KOMAN - apare, la 1771, ca fiind ctitor al bisericii de lemn care a fost donată de locuitorii din Moisei locuitorilor din Ruscova-Oblaz

Mihai Dăncuș a notat câteva detalii despre această biserică (o inscripție din 1779), într-un text introductiv la Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei (editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, 2024)

O mărturie din 3 iulie 1802 este scrisă pe Biblia lui Pop într-un pomelnic dat de Coman Ioan a lui Bogdan şi cu soaţa sa Acsenie din Moisăi (redată de Ion Bîrlea, în Însemnări din bisericile Maramureșului, p. 137

„Cu ajutori lui Dzeu într-această Sfântă Biblie numită au dat Coman Ioan a lui Bogdan şi cu soaţa sa Acsenie din Moisăi doi zloţi, pentru ca să le fie pomană vecinică în cee lume, Împărăţie Ceriului, întraceastă vecinică lungă. Anul de la naştere lui Hs 1802, luna lui iulie, zuoa a 3.”

- Artur COMAN - (15 aprilie 1881-6 august 1972, fiul preotului Ioan Coman) - botanist, inginer silvic

- Ioan COMAN - (Ioan Koman de Moisei - născut în 30 martie 1774, fiul lui Pălăghie, căsătorit cu Maria) - din mai 1828 era preot greco-catolic în #Moisei, la 1821 era preot în #Sarasău, un an preot în #Săcel, 9 ani preot în #Săpânța (după cum a notat el însuși în manuscrisul său - vezi Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, 2024

(familia) HOJDA (HOZSDA)

în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).

Vezi Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 370

Mihai Dăncuș a notat câteva detalii despre această biserică (o inscripție din 1779), într-un text introductiv la Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei

- Nicoară HOJDA - preot (menționat de Tit Bud ca Nicolau Hojda, preot între anii 1813-1831 - în lucrarea Date istorice despre protopopiatele, parohiile și mănăstirile române din Maramureș, Gherla, 1911, p. 50)

Este pomenit în Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei, editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, 2024, ca autor al Verșului de la fila 203 - p. 499

”fostă greco-catolică, cu majoritatea componentelor reconstruite, care, pe lângă alte vestigii, păstrează şi ancadramentul de intrare în biserică în original, pe fruntalul căruia este săpată în lemn o inscripţie în limba română, în alfabetul chirilic, consemnând anul şi ctitorii: 1779 din mila domnului acest lucru au plătit ΚθΡ Ioan Hojda Koman.” (în anul 1883, biserica a fost donată satului Ruscova- Oblaz de către credincioșii români din Moisei)”Făcut anume de şăzători,/ În mustrarea fetelor cu feciori,/ De theologii din Ungvar gândit/ Şi în rând cu verşuri bine togmit./ Pintru pomenirea în veci lor rămâind/ La toţ cei c-or ceti pă rând/ Şi să ştiţ că s-au alcătuit/ În anul cu suta plinit,/ 1800, m. pr./ De moroşenii din Moisăi/ Când îmbla la theologhie ei,/ Cu nume Coman Ion şi Hojda Nicoară,/ ”

(familia) MIHALI

(familia) VLAȘIN

în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).

Vezi Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 370

#identitateculturala & condiții de viață, evoluția celor din jur
#identitatereligioasa
alte elemente de identitate (temperament, aptitudini/ talente etc.)
întâmplări determinante
în 1752, și-au dovedit originea nobilă cu documente familiile nobile din #Moisei: Vlaşin (1468), Coman (1548) și Hojda (1548).

Vezi Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV și XV, p. 370

Valori ale localității Moisei

de azi
locuri deosebite, monumente ale naturii
#identitateculturala
din trecut

”A avut doaue biserici de lemn devastate ambele de tătari în 1717. Biserica din sus a fost a familiei Vlonga, cea d:n jos a familiei Pop Coman.”

- Tit Bud menționează că Biserica construită din zid la 1840, cu casă parohială din piatră şi şcoală confesională sunt edificii la care neamul Coman a avut o contributie importantă pentru deservirea celor „2.600 de locuitori credincioşi greco-catolici români”.

Atmosfera din Moisei la începutul secolului al XIX-lea se poate găsi în Verșul de la fila 203 din Manuscrisul preotului Ioan Coman din Moisei (editat de Mihai Dăncuș, Editura Școala Ardeleană, 2024, p. 499)

”Făcut anume de şăzători,/ În mustrarea fetelor cu feciori,/ De theologii din Ungvar gândit/ Şi în rând cu verşuri bine togmit./ Pintru pomenirea în veci lor rămâind/ La toţ cei c-or ceti pă rând/ Şi să ştiţ că s-au alcătuit/ În anul cu suta plinit,/ 1800, m. pr./ De moroşenii din Moisăi/ Când îmbla la theologhie ei,/ Cu nume Coman Ion şi Hojda Nicoară,/ Înt-o zi, gioia, de vară./ 1. Câtu-i vara de iubită,/ Nu-i ca tomna de poftită,/ La feciori, la fete,/ Îi poftită foarte./ C-ap de trece Sintilie/ Vine şi Sâmptămărie, [!]/ Gată de-adunat/ Şi de săcerat./ Feciorii gată carăle,/ Fetele meliţele/ Tot au supărare,/ De meliţă n-are./ Feciorii încep a căra,/ Fetele a meliţa:/ Cânepă şi in,/ Că şăzători vin./ Vine şi vinerea mare,/ Gată şi de-a meliţare,/ Numai şăzătoare/ Und-or face oare?/ Şi de nu pot sârgui,/ Unde şăzătoare a fi,/ Amu au supărare/ La ieşit, la întrare./ Îmblă ele mânioasă,/ Vin de-afară, întră în casă,/ Din casă în cămară,/ Dîn tindă ş-afară./ Îmblăele alergând,/ Una de alta întrebând/ Unde le-ar lăsa/ Şăzătoare a fa?/ Şi nu să amistuiesc/ Până ele nu găsesc/ Casă de şezetoare,/ Da’ ş-aceie mare./ Unde ele ar şăde/ Luni sara şi miercure/ Şi vineri sara,/ Pintru c-ar giuca./ La feciori încă fac ştire/ Unde-i casa de obştire,/ Ca ei, ca să vie,/ Vez cumu-i îmbie;/ Dacă-i celuiesc în casă,/ Ia, le dau loc după masă,/ Ele şed zmerite,/ Cum ar fi peţite./ De n-apucă fusăle,/ De nu râd cu dânsele,/ Zic că-i făcătură/ De babă bătrână./ Feciorii de ies afară,/ Ele-s cu inimă amară/ C-au rămas sîngure/ Numai cu fusele./ Şi feciorii înt-alt loc,/ De să duc ei şi fac gioc,/ Prind a şopoti/ Ş-încă a gâlcevi,/ Ş-încă-i prind a-i blăstăma,/ Mai tare a să lăuda/ Că d-or vini iară,/ Ia, i-oru scoate afară./ Omici. [?]/ Deci având drăguţ vruna,/ Mult-i arsă inima/ Ş prinde a cugeta/ Doară-i cu alta?/ Şi nu să amistuie,/ Ce tot despre aceie gânde/ Pă cini-ar mâna/ Ca să-l ispitea?/ Pă altu-l scoate din minte/ Tot cu neşte dulci cuvinte,/ Fiind că să înfoacă/ Că cu alta gioacă./ Şi-l mână să coate bine/ Care fată în poale-l ţine,/ De-l ţine vruna Mâniei gata./ Solu înapoi vinind,/ De drăguţu ei spuind/ Cu cine giuca/ Şi să săruta./ Vorbe de-acele auze ie,/ Mai tare ie să scârbe,/ De-abde-l aştepta/ Că l-a tot mustra. Bisma [?]/ Fecioru, înapoi de vine,/ El o teamă lângă sine,/ Ie stă bosâmflată/ Ca o broască înflată./ Şi-l prinde tot a-l mustra,/ Şi la alta a-l mâna/ Du-te, blăstămat,/ La cine-ai giucat./ Ş-aşe petrec iernile,/ Tot în toate laturile/ Urând, blăstămând,/ De feciori grăind:/ Oare fecioru iesta/ Pă care fată o a lua?/ Aşe vorovăsc/ Şi să sfătuiesc,/ Viindu-le Sâmvăsâiu,/ Gândesc de-a face vergelu./ Pă feciori îi chemă,/ Le dau vin şi zamă,/ Au, altele, ceteraşi,/ Da’ mai multe fluieraş/ Să veselesc tare,/ Ca la o nuntă mare./ Şi spre Sâmvăsâiu, noapte,/ Fac boaboane prea multe:/ Cum s-ar mărita/ Şi s-ar cununa./ Parii îndărăt ăi numără,/ Îi leagă cu strămătură,/ Nu şt_u ce vrăjesc,/ Descântec plinesc./ Sânvăsâiu încă trece/ Cu omăt şi cu vânt rece,/ Iar fete cu feciori/ Tot în şezători./ După el vin câşlegile,/ Să gată cu nunţile/ Şi fetele în loc/ Tot strâng bărbânoc./ Şi-n toată ziua aşteaptă,/ Doară vin să o peţască;/ Că s-ar mărita,/ Nu pot aştepta./ Şi până la Cârnileagă,/ Tot le e voia întreagă,/ C-or vini, le-or peţi/ Şi le-or credinţi./ Da’ vruna de să mărită/ Cele zîc că-i fericită,/ Iar care rămân/ Au nume bătrân./ Dară voao m-aş ruga,/ Voi de nu v-aţ supăra,/ Că vă zic dreptate/ La nemăritate:/ Va vini vara cu flori,/ Cu câşlegi și peţitori,/ N-ăţ fi supărate,/ Nici bosâmflate./ Şi şi voao v-om strîga/ Zi mare cu cetera,/ Ţ-om da vin şi bere,/ Că mai bine a mere./ Dar cătră nuntă mă întorc/ Şi de iertare mă rog,/ Doară ce-am grăit,/ Poate c-am greşit./ Da’ voi, mare mujucaşi,/ Trageţi danţ că vom da caş!/ Vă voiu da şi vin,/ Să fie deplin/ Şi fiţ sânătoşi/ Şi mai veseloşi./ Aici trageţi ceteraşi/ Ca să aveţ aldămaş:/ O veadră de vin,/ De cel cu pelin./ Şi fiţ sănătoş/ Și toț veseloşi!/ Şi eu cu ai miei,/ Cu cei mititei / Să crească mari,/ Să fie tari./ Întru mulţi ani!”_____

CĂRȚI utile la conturarea reperelor de identitate pentru locuitorii din Moisei

ediție îngrijită de Mihai Dăncuș

Conform unei note de subsol de la pagina 50 a primului volum care reproduce Manuscrisul preotului Ioan Coman, Mihai Dăncuș a găsit acest caiet în anul 1974 (a fost anterior în posesia preotului Pop Gheorghe, apoi a lui Laurențiu Mihaian.

Manuscrisul preotului Ioan Coman de la Moisei

(scris între 1799-1830)

#Moisei

(manuscrisul a fost moștenit de Laurențiu Mihaiu, notat pe o pagină a manuscrisului, alături de anii 1855 și 1856)

Ion Bârlea,

Însemnări din bisericile Maramureşului

(1909)

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Ioan Mihalyi de Apşa

Diplome maramureşene din secolul XIV şi XV

(1900)

#Sighet

DISPONIBIL GRATUIT - în format digital/ electronic (pdf)

Grupul REȚEAUA CREATIVILOR MARAMUREȘENI @ ROSFERA

ATMOSFERA IN Moisei

#atmosferainrosfera #nomadinrosfera

Adunăm câteva repere pentru cei care poposesc aici pentru câteva ore, o zi, o săptămână, o lună sau o vreme mai îndelungată…

Grupul CULTURA ÎN MARAMUREȘ

(aici sunt adunate informații despre evenimente și produse/ servicii culturale la care au acces cei ce se află în Maramureș)

infocus RoSfera @ Maramureș

infocus RoSfera @ ROMÂNIA

infocus RoSfera @ pretutindeni

REPERE DE IDENTITATE pentru RoSfera

(model de definire a identității unui grup - creativii români, care se suprapune și peste identitatea de neam, însă având ca reper comun identitatea profesională)

SIMBOLURI

Repere de identitate… Maramureș

#identitateacomunitatii #identitatedegrup #identitatedeneam #identitateculturala

REPERE DE IDENTITATE pentru maramureșeni

Împodobim bradul vieții împreună

Conturăm o steluță necesară pentru a împlini primul nivel al bradului vieții definind reperul #euinunivers pentru cei care doresc să aleagă Maramureșul pentru #identitateacomunitatii.

Creații care reflectă identitatea

CUM PUTEȚI CONTRIBUI?

Ne-am desfășurat activitățile și proiectele în Rezidențele pentru creativi în mare parte datorită implicării reprezentanților industriilor creative, voluntarilor, colaboratorilor, partenerilor, donatorilor și sponsorilor, cărora le mulțumim și sperăm să ni se alăture cei interesați de activitățile și proiectele noastre.

Voluntariat/ Parteneriate

Implicare în proiectele și activitățile noastre

Anul acesta, ideea de a explora tema NOMADA a atras deja interesul și susținerea multor reprezentanți ai industriilor creative, vechi colaboratori din REȚEAUA CREATIVILOR, iar demersul de a merge pe urmele tătarilor este deja susținut de CENTRUL DE STUDII ASUPRA ORIENTULUI MIJLOCIU ȘI A MEDITERANEI din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj. Sprijinul financiar acordat de către CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ ne-a încurajat și confirmat că este nevoie de un astfel de proiect prin care să atragem atenția asupra valorilor Maramureșului. Sperăm să ni se alăture cât mai multe instituții, reprezentanți ai industriilor creative, cercetători, profesori sau persoane care pot contribui la demersul nostru de a găsi repere de identitate sau modele de viață nomadă în trecut, de a propune soluții pentru cei care au o viață sau o profesie nomadă și de a arăta că Maramureșul poate fi o destinație atractivă pentru nomazii digitali.

Găzduirea unor activități în spații/ ateliere

Ca și în edițiile anterioare ale Rezidențelor pentru creativi, vom avea nevoie de găzduire pentru a desfășura activități (în Baia Mare sau în alte locații din Maramureș, în funcție de activitate): spații pentru întâlniri, spații pentru lucru în ateliere - pentru a dezvolta ideile de design de produs primite în apelul de proiecte (amenajare dubiță pentru călătorii, casă pe roți, mobilier pliabil etc.).

Financiar

Donații

Sponsorizări

Redirecționare 3,5% sau 20%

Desfășurându-ne activitatea sub forma unui ONG, toate activitățile și proiectele noastre depind financiar de implicarea sponsorilor sau a celor care pot contribui cu donații sau redirecționarea a 3,5% din profitul pe venituri. De asemenea, contribuțiile sub formă de servicii sau produse ne pot ajuta să concretizăm ideile de design de produs propuse în proiect (realizare de mobilier pliabil, amenajare de dubiță pentru călătorii, realizarea unei case pe roți de la A la Z etc.). Ne puteți ajuta să susținem ideile care impresionează, iar noi vă vom promova activitatea.

Ne-ar putea fi utile

Donații de materiale sau obiecte care pot fi refolosite/ recreate

”Aruncați” la Asociația RoSfera materiale sau obiecte care nu vă mai folosesc și ne-ar putea fi nouă de folos: o dubiță care poate fi restaurată sau amenajată pentru călătorii, materiale și servicii de proiectare, design, prelucrare a materialelor pentru a realiza mobilier pliabil, dubița pentru călătorii sau casa pe roți.